BINE ATI VENIT ! pe siteul Primariei Comunei Uriu

  PREZENTARE

Comuna URIU este aşezată în vestul judeţului BISTRITA-NĂSĂUD, într-o zonă de şes - deal, pe valea Someşului şi valea Ilişua. Comuna este străbătută de râul Ilişua cu afluenţii săi. Este înconjurată în partea de nord de dealuri, iar în sud de râul Someşul-Mare. Localităţile limitrofe comunei URIU sunt:

- la nord comuna Ciceu-Giurgeşti ;

- la est satul Coldău, componentă a oraşului Beclean;

- la vest comuna Petru-Rareş ;

- la sud comuna Braniştea.

Colectivitatea asupra căreia îşi exercită autoritatea Consiliul local al Comunei URIU şi PRIMARUL numără, conform recensământului din anul 2002 o populaţie stabilă de 3.623 locuitori. Pe satele componente ale comunei populaţia se prezintă astfel:

- satul de reşedinţă URIU are o populaţie de 1.356 locuitori;

- satul Cristeştii – Ciceului are o populaţie de 1.122 locuitori;

- satul Ilişua are o populaţie de 859 locuitori;

- satul Hăşmaşu-Ciceului are o populaţie de 286 locuitori.

Din punct de vedere confesional: 2.289 ortodocşi, 76 romano-catolici, 49 greco-catolici, 807 reformaţi, 388 penticostali, 9 baptişti, 5 fără religie. Populaţia locuieşte într-un număr de 1254 clădiri.

Baza economică este alcătuită din gospodăriile individuale ale ţăranilor, profilate pe activităţi agricole şi creşterea animalelor. Sectorul industrial este slab reprezentat, de asemenea şi structurile asociative în domeniul agricol. Primăria Uriu este o instituţie publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale cetăţenilor comunei Uriu. Structura organizatorică a Primăriei Uriu şi aparatul propriu al Consiliului Local prevede un număr maxim de posturi de 10 persoane care sunt prevăzute în organigrama aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Uriu. Primăria comunei dispune de un sediu administrativ, un patrimoniu propriu şi mijloace materiale necesare funcţionării. Finanţarea primăriei se asigură prin bugetul local, din impozite şi taxe locale, subvenţii, donaţii şi sponsorizări, alocaţii şi alte surse.

DELIMITARE TERITORIALĂ:

Comuna Uriu face parte integrantă din judeţul Bistriţa-Năsăud, având în componenţa sa următoarele localităţi: Satul Uriu - localitate de reşedinţă– localitate de rangul IV, care se întinde de la intrarea în comună dinspre comuna Petru-Rareş pe DN 17 (Cluj-Bistriţa) şi DJ 171 ( Uriu-Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu o vatră dezvoltată ramificat. Se întinde pe o lungime de 4km; suprafaţă intravilan = 120,19 ha Satul Cristeştii Ciceului – localitate de rangul V, care se întinde de-a lungul DN 17 (Cluj-Bistriţa) se află în estul comunei. Este tipul satului de şes cu vatră ramificată de-a lungul râului “Ilişua”. Se întinde pe o lungime de 4 km; suprafaţă intravilan = 119.19 ha Satul Ilişua – localitate de rangul V, care se întinde de-a lungul DJ 171 (Uriu – Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu vatră ramificată. Se întinde pe o lungime de 3 km; suprafaţă intravilan = 71.37 ha Satul Hăşmaşu Ciceului - localitate de rangul V, se găseste în nordul comunei, limitrofă cu comuna Ciceu-Giurgeşti. Este tipul satului de deal cu vatră ramificată. Se întinde pe o lungime de 3,5 km; suprafaţă intravilan = 51,86 ha
 ONORIFIC

  • CETATENI DE ONOARE Titlul de “ Cetatean de onoare al comunei URIU “ se va acorda conform prezentului regulament. I. DISPOZITII GENERALE 1. Titlul de “Cetatean de onoare “ al comunei URIU se va putea acorda cetatenilor care au merite deosebite în învatamânt, sanatate, sport, în domeniul politic, juridic, economic, social-cultural, stiintific, relatii internationale, apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, culte, administratie publica, protectia mediului etc.
  • 2. Titlul de “Cetatean de onoare” al comunei URIU se acorda de catre Consiliul local al comunei URIU, cu respectarea criteriilor procedurii prevazute în prezentul regulament . II. PERSOANELE CARORA LI SE POATE ACORDA TITLUL DE CETATEAN DE ONOARE Titlul de “ Cetatean de onoare “ al comunei URIU se poate acorda : - persoanelor în viata, cetatteni români sau straini, nascute sau care au trait în comuna URIU sau a caror activitate este legata de comuna URIU ; - persoanelor care prin activitatea lor au contribuit la dezvoltarea si modernizarea comunei ; - persoanelor care prin donatii au contribuit sau vor contribui la sporirea patrimoniului comunei ; - persoanelor din domeniul învatamântului care au contribuit la pregatirea elevilor care au obtinut rezultate deosebite la concursurile si olimpiadele sscolare organizate la nivel national si international ; - persoane din domeniul culturii si artei, care prin creatiile si activitatea lor, au contribuit la îmbogatirea patrimoniului spiritual al comunei ; - persoanelor care prin activitatea de cercetare stiintifica desfasurata au facut cunoscutaa comuna în tara si strainatate ; - persoanelor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea sportiva, fiind medaliate la campionatele nationale, olimpice si mondiale ; - persoanelor care au dat dovada de sacrificiu în situatii de calamitati naturale , incendii etc . ; - altor persoane cu merite deosebite în domeniul politic, juridic, economic, social-cultural, învatamânt, sanatate, sport, dezvoltare urbanistica, culte, administratie publica, protectia mediului etc ., si pe care Consiliul local al comunei URIU le consideraa îndreptatite sa primeasca acest titlu ; - titlul de “ Cetatan de onoare “ al comunei URIU poate fi acordat si post-mortem. III. INITIATIVA ACORDARII TITLULUI DE CETATEAN DE ONOARE Titlul de “Cetatean de onoare“ al comunei URIU se poate acorda la initiativa Primarului, a consilierilor locali, a reprezentantilor unor institutii, asociatii, organizatii, agenti economici, precum si a unor persoane fizice . IV. PROCEDURA DE ACORDARE A TITLULUI DE CETATEAN DE ONOARE Propunerile pentru acordarea titlului de “Cetatean de onoare“ al comunei URIU se vor redacta si se vor trimite la Comisia de specialitate pentru administratie publica locala, drepturile omului pentru avizare . Propunerile pentru acordarea titlului de Cetatean de onoare, avizate de comisie, se vor trimite împreuna cu proiectul de hotarâre la Consiliul local pentru a fi aprobate în sedinta, de regula o data pe an . Raportul compartimentului de specialitate va însoti documentele mentionate mai sus si va cuprinde: date biografice ale persoanei propuse pentru a primi titlul de “Cetatean de onoare “, activitatea desfasurata de catre acesta, precum si orice alte date care sa contribuie la conturarea personalitatii acesteia. Titlul de “Cetatean de onoare “ al comunei URIU se va acorda cu votul majoritatii consilierilor în functie. Înmânarea titlului de “Cetatean de onoare“ se va face anual, daca este cazul, în cadrul festiv, cu prilejul sarbatoririi unui eveniment de catre Primarul comunei, iar în lipsa acestuia de catre cel mai în vârsta dintre consilieri sau a unui consilier delegat .
 ISTORIC

  • Aşa cum exprimau documentele vremii, istoria celor patru sate, care intră în componenţa comunei: Uriu, Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Hăşmaşu-Ciceului, este strâns legată de Cetatea Ciceului - spaţiu distinct al Transilvaniei, cu o istorie atât de dramatică înscrisă într-un timp multisecular “simbol al vechimii, continuităţii şi unităţii româneşti pe aceste meleaguri“ . Documentele atestă existenţa acestor localităţi la începutul secolului al XIV-lea (1332-1333), dar putem spune cu certitudine că aşezările au fost locuite încă din perioada daco-romană, mărturie fiind Castrul roman de la Ilişua şi toponimul Orazele (urmă de oraş roman). Făcând parte din unul dintre cele mai mari şi mai frumoase domenii feudale din Ardeal, cel al Cetăţii-Ciceului, satele comunei au parcurs istoria acestui domeniu, fiind stăpânite pe rând de voievozi şi nobili, apoi de regi, Matei Corvin dăruind cetatea şi domeniul ei (inclusiv satele comunei) lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (probabil pe la 1467). Pe la 1553 – când Ciceul intră în stăpânirea habsburgică, satele noastre sunt donate nobililor refugiaţi din faţa turcilor în Transilvania. La vremea respectivă locuitorii Uriului, Cristeştiului, Ilişuei şi Hăşmaşului se ocupau cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Cei din Uriu şi Cristeştii-Ciceului fiind renumiţi şi prin cultivarea viţei de vie, iar cei din Ilişua si Hăşmaş prin plantarea de pomi fructiferi. Locuitorii aveau la îndemână un pământ destul de fertil pe lunca Someşului şi a văilor, păşuni mănoase, lemnul pădurilor din apropiere etc. În satele Cristeşti şi Ilişua fiinţau mori cu două pietre, iar pe Someş treceau plute cu poveri de grâne şi din mai multe sate, printre care Uriu şi Cristeşti. Aşezările comunei noastre cunosc o dezvoltare continuă în ciuda atâtor invazii şi nenorociri de care vor avea parte şi în continuare : - 1602 – trupele generalului BASTA străbat şi aşezările noastre ; - 1661 – (vara) satele comunei sunt devastate de tătarii şi turcii conduşi de Ali-Paşa ; - 1704 – (ianuarie) – sunt prezente trupele baronului austriac –Tiege; - 1717 - aşezările comunei aproape pustiite de tătari; - 1830 – a bântuit de trei ori holera în cadrul acestor aşezări. Dezvoltarea aşezărilor comunei noastre este concretizată în următoarele domenii : a. şcolile – sunt atestate documentar încă din secolul al-XVII-lea (1622) - funcţionând pe lângă biserici la început, apoi în continuă şi rapidă dezvoltare încât pe la 1715 – şcoala din Cristeştii-Ciceului – avea subordonate şcolile din Reteag, Coldău, Uriu, Ilişua; iar în secolul al-XIX-lea funcţionau şcoli de stat şi şcoli confesionale în limba română şi limba maghiară; b. bisericile – sunt menţionate încă din secolele XIV şi XV; pentru ca în sec. XVII şi XVIII să fie devastate şi arse de către tătari si turci – majoritatea dintre ele ; cele mai vechi construcţii bisericeşti existente şi în prezent în comună sunt de la 1825 (biserica reformată din Ilişua) şi 1860 (biserica romano-catolică din Cristeştii-Ciceului; biserici ortodoxe sunt 4 (în fiecare sat al comunei); biserici reformate 2 (Uriu şi Ilişua) şi biserici penticostale 4 (în fiecare sat) . c. bibliotecile – formate şi dezvoltate pe lângă conacele boiereşti din satele Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Uriu; cea din Cristeşti a familiei TORMA este menţionată în documentele vremii – drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania; de altfel unul dintre membrii familiei, pe nume KAROLY TORMA născut în 1829, a devenit la vremea lui “cel mai de seamă epigrafist al Daciei” şi a donat oraşului Dej o bibliotecă de peste 2000 volume vechi, documente ce datează de prin 1236; pentru meritele sale stiinţifice, după 1864 devine membru corespondent a mai multor universităţi din Italia, Germania şi Ungaria, iar din 1882 – membru de onoare al Academiei Române. d. 1821 – poşta la Cristeştii-Ciceului – care deservea întreaga zonă; e. 1899 – există o cooperativă de credit, care de asemenea era în slujba tuturor satelor învecinate; f. calea ferată – Dej-Bistriţa – construită la sfârşitul sec. al-XIX-lea - aduce noi beneficii vieţii oamenilor din aşezările comunei noastre. La sfârşitul sec. al-XX-lea comuna cunoaşte o dezvoltare mai rapidă, creşte populaţia numărul gospodăriilor şi avuţia acestora, mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale. În cele două războaie mondiale jerfa de sânge dată de comuna noastră este de circa 150 de tineri.
 TURISTIC

  • Biserica romană-catolică din satul Cristeștii Ciucului, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric Biserica reformată din satul Uriu, construită în sec. XIV-XV în stil gotic din piatră dură are inscripții în limba latină „HOC TEMPLVM RENOVATUM EST PROPRIO AERE CIRCUMSPECTI VIRI JAKOBI ZEPHI AD MEMORIAM SUI NOMINIS SEMPITERNAM ANNO REPORATAE (?) SALVTIS. MDCXXII. JULI XIII.”, sat Uriu Conacul din Cristești al familiei Torma este menționat în documentele vremii drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania. Conacul familiei Hye din satul Ilișua. Castrul roman de la Ilișua Conacul familiei Csiktusnadi Betheg Lacul „Kendertau” (camping și pescuit).
 
Copyright 2012 © Primaria Comunei Uriu
All rights reserved.